A experimentat cineva schimbări emoționale majore de la diagnostic?

[Flori]

Salut. Am fost diagnosticată cu diabet de tip 1 acum 4 ani și îl gestionez cu injecții, iar în ultimii doi ani folosesc senzori Libre. Simt că reușesc să țin sub control această afecțiune în general, deși uneori am perioade mai dificile. Înainte de diagnostic eram o persoană foarte optimistă și fericită, însă acum simt că mă confrunt cu multă furie și depresie, până într-atât încât simt că sunt două persoane diferite: eu înainte de diagnostic și eu după diagnostic.

Sunt foarte interesată dacă cineva a experimentat o schimbare mare în personalitate și sănătatea mentală asociată cu diagnosticul de diabet. Eram pregătită pentru dificultăți fizice, dar nu mă așteptam să existe o diferență atât de mare în ceea ce privește emoțiile. Se regăsește cineva în această situație?

 

[dojo]

Bun venit în comunitate, Flori.

În cazul nostru a fost mai OK, copilul a reușit să treacă destul de repede peste șocul inițial. Noi, părinții, am înțeles instant că trebuie să ne purtăm de parcă nimic nu s-a întâmplat, pentru a nu afecta și mai mult starea de spirit a fetei.

Dar este ABSOLUT NORMAL să te simți copleșită, să fii diferită față de cea care ai fost înainte de debut. Diabetul nu este ușor de strunit, chiar nu este o bucurie, plus că stările emoționale se schimbă și pe bază de fluctuații glicemice (asta e cel puțin la copilul nostru).

Eu cred că orice simți este corect. Ajută enorm să înerci să revii la o viață absolut normală (în caz că nu ai făcut-o deja). Pe noi ne-a ajutat sportul, faptul că am continuat să călătorim, nu am impus restricții alimentare etc. Ajută și pompa de insulină (poate e o idee bună și pentru tine).

În afara faptului că schimbăm pod-ul la 3 zile și senzorul la 10, am înercat să nu lăsăm afurisitul ăsta de diabet să ne dea peste cap în mod deosebit.

Dacă simți că te copleșesc unele sentimente negative, poate niște ore de terapie ar ajuta.

Te imbrățișez și-ți stau la dispoziție cu ce informații putem și noi oferi